Managementul riscului personal

Discutam în articolul precedent despre proiectul de viață pe care ar trebui fiecare dintre noi să îl aibă. Se poate realiza un astfel de proiect ? Într-o perioadă de 30 de ani sau mai mult se pot întâmpla multe lucruri pe care planul inițial nu putea să le prevadă. Este realist să te bazezi pe o sumă de bani care să îți ajungă toată viața ?

Ca în orice proiect de mare anvergură trebuie privit probabilistic. Trebuie luate în calcul riscurile cele mai probabile și calculate margini de siguranță pentru ele. Bineînțeles că nu poți lua în considerare toate riscurile. De fapt cele care au șanse extrem de mici de realizare nu merită de luat în calcul.

Dar să ne uităm la alte proiecte și cum sunt ele realizate luând în considerare riscurile. Cele mai vizibile sunt din domeniul arhitecturei. Unul din proiectele care m-au fascinat este Podul Øresund

Danemarca și Suedia sunt despărțite de apă pe o distanță de aproximativ 15 kilometri. Pentru a uni cele două orașe mari de pe cele două maluri – Copenhaga și Malmö – mai multe provocări au trebui rezolvate. În primul rând cele două zone metropolitane sunt foarte aglomerate – Copenhaga, capitala Danemarcei iar Malmö, orașul cu printre cele mai mari creșteri ale populației din Suedia – iar un astfel de proiect trebuie gândit pentru viitor, luând în considerare dinamica populației în următorii 50 de ani. De aceea legătura a fost gândită ca autostradă plus linie dublă de tren deși poate traficul de la acea vreme nu cerea o astfel de infrastructură. Mai trebuie de luat în considerare traficul maritim care în această zonă este cel puțin la fel de important. Orice construcție realizată nu trebuie să creeze impedimente pentru navele de mare tonaj care tranzitează strâmtoarea.

Mai trebuie luate în considerare un milion de alte lucruri: vânturile extrem de puternice din această zonă nordică, umezeala permanentă, salinitatea apei, eventuale cutremure, variațiile extreme de temperatură și efectele fenomenelor naturii asupra materialelor, protecția cablurilor de curent în fața tuturor intemperiilor, eventualele accidente rutiere, feroviare, navale și cum pot afecta ele structura de rezistență a podului, etc. Soluția tehnică care s-a convenit a fost un tunel care pleacă din Danemarca pe sub mare, iese în mijlocul mării pe o insulă artificială de vreo 4 km și se continuă cu un pod de aproape 8 km până în Suedia.

După ce arhitecții au făcut găsit soluția tehnică au urmat studiile de rezistența materialelor, studiile geologice, studiile de impact asupra mediului social, de afaceri, ecologice. Apoi găsirea furnizorilor pentru materialele necesare, stabilirea normelor de calitate pentru prefabricate și asigurarea respectării lor. Acestea toate până să înceapă construcția propriu-zisă care, cu siguranță, nu a fost deloc ușoară. Toată construcția s-a realizat în urmă cu 20 ani în bugetului stabilit inițial și cu 3 luni înaintea termenului.

Un astfel de proiect ia în calcul, așa cum am spus, principalele riscuri. Dar nu toate. Ar trebui să ia în considerare un cutremur de 9 grade magnitudine când cel mai puternic înregistrat vreodată în regiune a fost de 4,4 ? Poate spune cineva cu siguranță că nu se va produce ? La nici 10 km de capătul danez este unul din cele mai aglomerate aeroporturi ale Europei – Kastrup. Cât de probabilă este prăbușirea unui avion peste pod ? Ar trebui luat în considerare la calculul rezistenței eventuala coleziune cu un avion ? Cu cât ar crește costurile construcției în acest scenariu ? Ar mai fi rentabilă în acest caz ? Dar căderea unui meteorit ? Sau un tsunami ? Nimeni nu poate garanta că nu se vor produce în viitor.

Acum imaginați-vă calculul riscurilor la călătoria spre Marte. Câte lucruri pot merge prost și totuși sunt sigur că se va întâmpla într-un orizont de 15 ani.

Comparativ, proiectul planificării financiare a propriei vieți pare ceva minor. Și aici există riscuri multiple – unele probabile, altele posibile și unele foarte puțin posibile. Unele pot fi minimalizate iar altele contrabalansate prin măsuri. 

Dar pe ce mă bazez eu ? Care sunt plasele de siguranță care să mă țină fără venit lunar din salar ?

  1. În primul rând e suma de care vă povesteam pe baza regulei de 4 %. Cu o probabilitate de peste 98% pot să retrag 4% anual fără să influențeze semnificativ suma finală, indiferent de evoluția burselor. Acest calcul este făcut pentru cel mai pesimist scenariu. În toate celelalte cazuri voi ajunge cu mai mulți bani.
  2. Calculul de mai sus este făcut pentru un profit mediu anual de 7% (luat din studiile multianuale asupra bursei mondiale). Eu am majoritatea investițiilor acum în platforme de investiții directe în afaceri care oferă dobânzi de 13 – 21%. Personal cred că aceste investiții se vor comporta mai bine în caz de criză financiară dar asta rămâne de văzut. În caz de criză intenționez să cresc valoarea investițiilor în fonduri de acțiuni de tip index care vor fi atunci „la reducere”.
  3. Când voi ajunge la vârsta legală de pensionare voi primi un „cadou” lunar de la stat și de la fondul privat de pensii proporțional cu contribuția mea. Nimeni nu poate ști cât va fi mai ales că legea pensiilor se schimbă de fiecare dată când se instalează un nou guvern. De aceea nu mă bazez pe pensie ci este una din celelalte plase de siguranță
  4. Una din cele mai eficiente investiții este în mine. Mai exact în sănătatea mea. „Investesc” în a-mi menține o greutate ideală și în a fi în o formă fizică cât mai bună. Avem mare noroc că trăim într-un stat social în care cea mai mare parte a eventualelor cheltuieli medicale sunt gratuite pentru toți asigurații. În cazul unei internări în spital de durată cu eventuale intervenții chirurgicale laborioase sumele la care se poate ajunge sunt exorbitante.
  5. Diversificarea investițiilor. O parte sunt în fond index, o parte în depozite cu dobândă (cei drept în sume neglijabile acum) dar am și o proprietate care intenționez să o închiriez. Dacă una din investiții merge prost ar trebui ca celelalte să mențină influxul de capital
  6. Flexibilitatea stilului de viață. Consider că acum nu fac cheltuieli necugetate dar oricum, comparând viața mea cu a celor dintr-un sat izolat din Congo este ca și cum ai compara averea ta cu cea a lui Bill Gates. Cu siguranță că este loc, la nevoie, de reducerea cheltuielilor, de a mă muta într-o casă mai mică, eventual într-un oraș mai ieftin sau într-o țară mai ieftină. Dacă ești vindecat de mirajul luxului se pot oricând reduce cheltuielile la nevoie.
  7. Atât timp cât sunt sănătos și în putere oricând pot munci ceva pentru a produce bani la nevoie. Chiar presupunând că nu îmi mai practic meseria mea, internetul este plin de oportunități și mijloace de învățare gratuite. Dar și munca necalificată este un mijloc cinstit de a obține bani în plus la nevoie.
  8. La un moment dat, eu sper că după ce voi fi împlinit 80 de ani, părinții nu vor mai fi. În urma lor rămâne agoniseala de o viață sub forma unei moșteniri. Am pus-o la urmă pentru că este ultimul lucru la care mă gândesc. Dar este un lucru firesc la fel cum și de la mine va rămâne ceva către copiii mei.

Da, nu am luat în considerare riscul declanșării celui de-al treilea război mondial, riscul prăbușirii complete al sistemului financiar așa cum îl cunoaștem noi sau riscul coliziunii cu o cometă care va duce pământul într-o beznă de 50 de ani. Dar cine este pregătit pentru aceste lucruri ?

Când citesc enumerate toate aceste plase de siguranță mă gândesc că poate am exagerat fiind mult prea conservator, nicidecum că îmi asum riscuri excesive. Dar totuși scopul acestor margini de siguranță crescute este reducerea stresului și a grijii pentru ziua de mâine.

Concluzia ? Dezvoltă-ți adaptabilitatea, frugalitatea, disponibilitatea pentru diferite tipuri de muncă, fi deschis la nou și cel mai important, nu te mai îngrijora 🙂

Lasă și pe alții să afle